Reumatologia si bolile reumatice

Boală articulară autoimună, CARE ESTE DIFERENTA INTRE ARTRALGIE SI ARTRITA ?

boală articulară autoimună

Medicină Ce este o boala autoimuna In urma expunerii la un factor declansator, sistemul imunitar incepe sa produca anticorpi boală articulară autoimună, in loc sa lupte cu infectia, ataca tesuturile organismului.

Tratamentul se concentreaza pe reducerea activitatii sistemului imunitar.

boală articulară autoimună

Autor: Dr. Ce este o boala autoimuna Afectiunile autoimune apar atunci cand sistemul imunitar al organismului isi ataca propriile tesuturi. Concret, in urma expunerii la un factor declansator neidentificat inca, sistemul imunitar incepe sa produca anticorpi care, in loc sa lupte cu infectia, ataca tesuturile organismului. Tratamentul pentru bolile autoimune se concentreaza, in general, pe reducerea activitatii sistemului imunitar.

Cu toate ca nu se cunoaste cauza exacta care declanseaza o boala autoimuna, exista o serie de factori care cresc predispozitia pentru acest tip de afectiune.

De pilda, femeile au de doua ori mai multe sanse sa sufere de o asemenea afectiune, comparativ cu barbatii.

Totul despre poliartrita reumatoida - cauze, simptome si tratament

Si mostenirea genetica reprezinta un factor de risc in cazul bolilor autoimune. De pilda, o persoana care are o ruda de gradul 1 ce sufera de o afectiune autoimuna, are predispozitie pentru bolile sistemului imunitar.

boală articulară autoimună

Iata care sunt cele mai comune boli autoimune si cum apar acestea: Artrita reumatoida — sistemul imunitar produce anticorpi care se lipesc de invelisul articulatiilor, pentru ca apoi sa atace articulatiile, cauzand inflamatie si durere. Netratata corespunzator, artrita reumatoida poate cauza daune permanente la nivel articular.

Boala articulară autoimună este - baltaciocarliapatru.ro

Lupusul — pacientii care sufera de lupus dezvolta o serie de anticorpi care ataca intreg organismul, incepand de la articulatii si pana la sange, terminatii nervoase si rinichi. Scleroza multipla — sistemul imunitar ataca celulele nervoase, cauzand dureri, pierderea vederii, probleme de coordonare si spasme musculare.

boală articulară autoimună

Diabetul mellitus de tip 1 — organismul produce anticorpi care ataca si distrug celulele pancreasului care se ocupa cu productia de insulina. Citeste si 6 boli autoimune care iti afecteaza silueta Psoriazis — la pacientii cu psoriazis, celulele T in exces produse de sistemul imunitar se depoziteaza la nivelul pielii. Astfel, procesul de regenerare a pielii este accelerat si apar leziunile specifice psoriazisului.

Boală autoimună

Boala Basedow-Graves — aceasta afectiune apare in urma stimularii glandei tiroide de catre sistemul imunitar. Glanda tiroida eliereaza o cantitate prea mare de hormoni in sange n. Indepartarea glandei tiroide pe cale chirurgicala este adesea necesara pentru tratarea bolii Basedow-Graves.

Tiroidita Hashimoto — anticorpii produsi de sistemul imunitar ataca glanda tiroida, distrugand treptat celulele care produc hormonii tiroidieni. Nivelul redus de hormoni tiroidieni se instaleaza pe parcursul mai multor luni, poate chiar ani.

Poliartrita reumatoida

Simptomele includ constipatie, crestere in greutate, depresie, piele uscata si sensibilitate la frig. Tratamentul medicamentos pe baza de hormoni sintetici reda functiile normale ale organismului. Mistenia gravis — anticorpii produsi de sistemul imunitar impiedica, in cazul acestei afectiuni, buna functionare a muschilor. Slabiciunea musculara este principalul simptom al acestei afectiuni.

Ce este o boala autoimuna

Vasculita — in aceasta situatie, boală articulară autoimună imunitar ataca vasele de sange. Vasculita poate afecta orice organ, asa ca simptomele pot aparea in orice parte a corpului.

Dieta autoimuna paleo in bolile autoimune. Ce mancam pentru a reduce inflamatia din corp?

Tratamentul medicamentos se concentreaza, si in aceasta situatie, pe reducerea activitatii sistemului imunitar. Boala Addison — la pacientii cu aceasta afectiune de natura autoimuna, sistemul imunitar ataca glandele suprarenale, care produc hormoni precum cortizolul si aldosteronul.

O cantitate redusa a acestor hormoni poate afecta modul in care organismul foloseste si depoziteaza carbohidratii si zaharurile.