Meniu de navigare

Articulatia metatarsofalangiana, Artrocenteza - punctie articulara

Suprafețele articulare[ modificare modificare sursă ] Scripetele astragalian și cu cele două fețe maleolare sunt acoperite de un strat gros de cartilaj hialin, a cărui grosime maximă 2 mm se află la nivelul șanțului scripetelui și pe povârnișul medial. Fiecare din cele două suprafețe articulare descrise mai sus pot fi considerate ca reprezentând un segment de circumferință.

  • Anatomia piciorului | Clinica Picioarelor
  • Artroza — ce este, tratament si simptome Tratamentul osteoartrozei și condrozei în recenzii din China Se caracterizează prin deficiență enzimatică pentru defalcarea compușilor purinici, datorită căruia acidul uric se acumulează în corpul uman.
  • Umflarea osului genunchiului
  • Articulația talocrurală - Wikipedia
  • Artrocenteza - punctie articulara
  • Artroza articulației metatarsofalangiene Tratamentul artrozei articulației metatarsofalangiene
  • Articulația talocalcaneonaviculară - Wikipedia

Dar ele sunt inegale: suprafața gambieră reprezintă a patra sau a cincea parte dintr-o circumferință; suprafața talară reprezintă a treia parte dintr-o circumferință. În consecință scoaba tibiofibulară este mai redusă sagital decât scripetele talusului și, prin urmare, totdeauna va rămâne o parte a acestui scripete în afara contactului cu tibia.

injecții de tratament cu artroza cotului

Cele două segmente de circumferință nu sunt reprezentate de câte un arc de cerc regulat, ci se formează fiecare prin reunirea mai multor arcuri de cerc cu raze diferite. Aceasta are importanță în elucidarea mișcărilor acestei articulații. Suprafața trohleară a talusului este mai lungă antero-posterior, decât suprafața tibiofibulară, permițând astfel mișcări ample de flexie dorsală și plantară a piciorului.

Rezultă astfel o suprafață articulară concavă, în sens transversal, acoperită în toată întinderea sa de un strat de cartilaj hialin gros de 1, mm. În scoabă pătrunde trohleea talusului, care dă articulației o mai mare soliditate.

dureri articulare cu toxoplasmoză

Față articulară inferioară a tibiei Facies articularis inferior tibiae este dreptunghiulară și prezintă o concavitate sagitală, care descrie un arc de circa 80° și o convexitate transversală ușoară, cu o creasta antero-posterioară cu vârful rotunjit.

Față articulatia metatarsofalangiana a maleolei mediale a tibiei Facies articularis malleoli medialis tibiae se află în continuitate cu față articulară inferioară a tibiei și formează cu ea un unghi obtuz deschis în jos și lateral; ea este convexă și triunghiulară.

Față articulară a maleolei laterale a fibulei Facies articularis malleoli lateralis fibulae este convexă și triunghiulară.

Articulația talocalcaneonaviculară

Fața superioară a trohleei talusului mai largă în partea anterioară decât în cea posterioară, descrie un arc de circa ° și are forma unui scripete convex în sens antero-posterior și ușor concav în sens transversal, mai mult lung decât lat. Elementele acestui scripete sunt următoarele: două povârnișuri inegale cel mai mare fiind cel lateralun șanț antero-posterior și două margini, dintre care cea laterală este mai înaltă.

Fața superioară a trohleei talusului se articulează cu fața articulară inferioară a tibiei.

dureri de cusături în articulația genunchiului

Fața maleolară laterală a talusului se articulează cu fața articulară a maleolei laterale a fibulei. Ea este concavă și triunghiulară, cu vârful în jos și baza în sus, care se continuă cu procesul lateral al talusului curbat spre exterior.

Fața maleolară medială a talusului este ușor excavată și are forma unei virgule culcate, care are capul înainte și coada înapoi.

Tratamentul artrozei articulației metatarsofalangiene. Artroza – ce este, tratament si simptome

Ea se articulează cu față articulară a maleolei mediale a tibiei. Stratul fibros al capsulei articulare este un manșon fibros, care se inseră la periferia cartilajului articular al suprafețelor articulare; el se prinde în sus pe oasele gambei, lăsând extraarticular în afară articulației cele două maleole, articulatia metatarsofalangiana în jos pe talus, la nivelul cartilajului hialin.

Capsula articulară este subțire și foarte strânsă pe laturi; ea este mult mai laxă și mai subțire, dar articulatia metatarsofalangiana, în partea anterioară și posterioară. De capsulă aderă intim tendoanele mușchilor extensori, care o feresc de a fi prinsă între oase în timpul mișcărilor.

Sinoviala stratul articulatia metatarsofalangiana al capsulei articulare căptușește la interior fața profundă a stratului fibros, apoi se reflectă la nivelul de inserție al acestuia, și se termina la limita cartilajului hialin. Formează între tibie și fibulă două funduri articulatia metatarsofalangiana sac: unul anterior și altul posterior, și uneori un diverticul în partea superioară, între oasele gambei, pentru sindesmoza tibiofibulară.

Acest ligament radiază articulatia metatarsofalangiana la maleola laterală a fibulei la oasele tarsiene învecinate, talus și calcaneu, și este constituit din fibre grupate în trei fascicule articulatia metatarsofalangiana, denumite în raport cu situația lor: fasciculul anterior sau ligamentul talofibular anterior, fasciculul mijlociu sau ligamentul calcaneofibular, fasciculul posterior sau ligamentul talofibular posterior.

Fasciculul anterior sau ligamentul talofibular anterior Ligamentum talofibulare anteriusnumit și ligamentul peroneoastragalian anterior sau "ligament entorsei gleznei", este scurt și lat și se află pe fața laterală a articulației talocrurale.

Are originea pe marginea anterioară a maleolei laterale a fibulei, de aici se îndreaptă în jos, înainte și medial și se termină pe fața laterală a colului talusului, înaintea feței maleolare laterale a talusului.

În entorsele laterale a gleznei prin flexia plantară ligamentul talofibular anterior este primul lezat și este dureros la presiune. Fasciculul posterior sau ligamentul talofibular posterior Ligamentum talofibulare posteriusnumit și ligamentul peroneoastragalian posterior, este gros și foarte rezistent și se află pe fața posterioară a articulației talocrurale.

El se inseră în fosa maleolei laterale a fibulei; de aici se îndreaptă orizontal înapoi și medial, terminându-se pe tuberculul lateral al procesului posterior al talusului.

Acest ligament, acoperit de tendoanele mușchilor peronieri, este situat profund, pare îngropat în grosimea capsulei articulare și dă impresia că ar fi intraarticular, medicină ortomoleculară în tratamentul articulațiilor nu este. În fractura procesului posterior al talusului are loc avulsia tubercului lateral prin ligamentul talofibular posterior. Fasciculul mijlociu sau ligamentul calcaneofibular Ligamentum calcaneofibularenumit și ligamentul peroneocalcanean, este un cordon lung aflat pe fața laterală a articulației talocrurale.

El se inseră pe vârful maleolei laterale a articulatia metatarsofalangiana, de aici se îndreaptă oblic în jos și înapoi, terminându-se pe fața laterală a calcaneului.

Artrocenteza - punctie articulara

Ligamentul calcaneofibular acoperă ligamentul talocalcanean lateral și este încrucișat pe fața sa superficială de tendoanelor mușchilor peronier scurt Musculus peroneus brevis și peronier lung Musculus peroneus longusparticipând de altfel la formarea culiselor acestor tendoane. Ligamentul calcaneofibular este cel mai puternic ligament lateral al articulației talocrurale și primul lezat în entorsele laterale prin flexia dorsală a gleznei.

Anatomia omului. Volumul I — Aparatul locomotor. Ediția a XI-a, revizuită integral de prof.

remidor crema prospect

Ion Albu. Iagnov, E. Repciuc, I. Aparatul locomotor. Editura Medicală. Volumul I. Publisher: Churchill Livingstone,

FLEXION METATARSOFALANGICA